Memorii de seara

Din sacul serilor tarzii 
Culeg memorii de departe,
Acum esti tu sa ma mangai,
Memorie vei fi si tu in prag de noapte.

Imi amintesc cum de demult
Bunica'mi spunea pe seara
Povesti cu regi...parc'o ascult
Si parc'o vad visand frumos odinioara...

Sau de ma'ndrept spre azi
Ma vad indragostit
Privind cum stelele rasar
Si'apoi apun, le vad si's fericit...

Iar mai tarziu ma vad pe seara
Cum adorm plangand
In piept c'o patima amara,
Aceeasi patima o sufeream visand...

Apoi in prag de asfintit
Ma vad gandind la nemurire
Si alte'asemeni caci nestapanit
Mi'era gandul catre fericire...

In alte seri ma vad ingenunchind,
In altele nici nu'adormeam,
In altele cu ochii largi visam
Cum pot sa zbor, copil fiind...

Acum ma vad scriind memorii
Si regretand atatea cate au trecut,
Caci in amurg doar visatorii
Stau inca treji, visand la de'demult!

Dependente

In maretia dezvoltarii mondiale
Ne gasim pasiuni si lucruri ce ne plac,
Ne incatusam sub motivatii anormale
Si imitam fara motiv ceea ce altii fac.

Urmarim imagini colorate pe ecrane
Si emisiuni ce nu se mai sfarsesc,
Iar noi, robiti, le consideram banale
Si pierdem nopti la rand atat de nefiresc.

Avem conexiuni de mii de biti
Si cu cat descarcam mai mult
Devenim tot mai dezamagiti
De'atatea amanunte luate cu'mprumut.

Suntem dependenti de simfonii moderne
Ce nu se'aud din corzi sau din alama,
Ne injectam prin casti si prin sisteme,
Uitam cum canta pasarile'n prag de primavara...

Avem seriale si sezoane cu eroi,
Avem basi grei si conexiuni,
Insa ne umplem de'amanari si de nevoi
Si tot mai greu ne e sa credem in minuni!

Alphabet! (Murg)

Atunci cand 
Benevol lumina
Creste peste lunci,
De nicaieri apare roua,
E pace intre dealuri si pe stanci...
Ferice e de cine vede,
Gasindu'se la rasarit
Haiduc de vai si codru verde,
Iutind un murg la orizont,
Jelind sau nu un pui de om. La
Kilometrul 2 e'un pom
La care haiduc opri,
Murgul isi lega,
N'avea ap'a'l adapa,
O para coapta ii dadea,
Para il inviora,
Repede murgul striga:
"Sa mergem haiduc viteaz
Si prin vai si codru verde
Te voi duce repejor,
Tin'te bine, azi e az',
Unde zbor, zbura'voi iute,
Vei razbi prin toate multe,
Zbor stapane, tin'te bine, caci sunt cal stelat in frunte!"

Momente

Din cand in cand
Imi vine'un gand
Si cant si rad,
Si plang si strig
As spune drept dar nus' ce am
O lipsa'n piept, un dor de tine...

Incet, incet
Mai mult regret
C'ai fost prea mult,
C'am fost un prost,
Incerc sa uit, dar fara rost
As vrea sa'mi spui: ti'e dor de mine...

Si trec si trec
Zeci de'asteptari incet,
Si sec eu leg zile'ntr'un sac,
Asa petrec o zi, un ceas,
Caci toate trec, nimic n'a mai ramas...

Oda rozei pentru vioara

Sunt prea batran…
Vreau in veci s’ascult un strigat,
Un strigat si o lacrima
Si dincolo de suflet,
Eternul jertfirii…opreste-ma!

Nimic nu e mai sfant
Decat corzile tale vibrand
Pe pieptul meu,
Pe bratul meu,
Tu plangi in suflet, inima si gand…

Te divinizez pe tine,
Prin plansul tau eu plang de fericire,
Tu, nepretuit dar din slavi senine,
Neinteleasa raza a iubirii:
Dai sens purtarii si motiv trairii.

Nu te cunosc,
Tu esti mirarea si enigma,
Dar te traiesc in fiecare zi, te recunosc
In orice zvacnire,
Cand odata cu tine
Creste-n pieptu-mi fericirea.

De tonul tau eu infloresc,
De dragul tau eu ma’nrosesc,
De dorul tau ma’nalt spre cer,
C-am sa te-ascult 
Si n’am sa pier,
Intr’una sper.

Sunt prea batran 
Si limitat de toate,
Dar o ultima secunda de mai am…
Vioara mea,
Vreau sa te’ascult pana la moarte…

De 5 lei... iubire!

In casa lui Popoescu'i cearta iar,
Parintii lui nu se'nteleg,
Iar el, din nou cu mainile'n urechi
Sta suparat uitandu'se pe geam...

Tatal sau il vede
Si stiind de ce e suparat,
Ii da cinci lei si il trimite
La supermarketul din sat.

Dar el nemultumit se'opreste
Pe'o banca'n parc, lang'un copil,
Ce cu bunica lui tot sosoteste
Si'i vesel, zambitor si e hazliu...

Micutul spune bunicutei:
-De ma iubesti, da-mi zece lei!
-Iti dau, dar numai cinci, de vrei!
Caci n'am mai multi...poftim, ii iei?

-Atunci...prea bine!
Popescu aude, se ridica,
Si gandeste pentru sine
"Eu ma duc la nea' Mitica!"

Si ajuns la supermarket
Nea' Mitica il intreaba cu privirea:
-Cu ce te servesc mai Tache?
Esti barbat in toata firea!

Baietelul ii da banii
Si fiind timid din fire,
Spune'ncet lui nea Mitica:
-Dati-mi de 5 lei...iubire!

Vedere de departe

Pe a postei usa larga
Intra'ntr-o zi un batranel
Cu pas marunt,si fara vlaga
Mergand incet ca vai de el.

Cu mana-i tremuranda,
Cu ochii blanzi ,incetosati
Alege dintr'un raft o felicitare scumpa
Cu niscaiva pomi inalti si colorati...

Apoi se'ntoarce catre'un oarecare
Si'ntreaba bland:"M-ajuti te rog?
Scrie'mi aici adresa mare,
Caci eu nu vad si nu mai pot...

Apoi mai jos sa'mi scrii de vrei:
"Te iubesc tata si sunt nerabdator
Ca sa te vad, acasa sa ma iei
Si sa ma strangi in brate, parinte iubitor!"

Mirat, tanarul oarecare'ntreaba:
-Batrane, traieste oare tatal tau?
Sau...cui ii scrii si cui spui "tata"?
Caci nu'nteleg ce vrei a spune, zau!

Atunci batranul lacrimand
Apleca privirea,
Uitandu'se lung in pamant,
Isi explica gandirea...

Si imediat un oarecare
A inteles ca pe pamant
Orice batran, de'i singur moare
In inima cu'n dor, un singur gand

Ca cineva sa-si aminteasca
De el, de chinul lui si de nevoi
Si sa nu se garboveasca
Far' a vedea pe cei ce a crescut,pe voi...

Iara batranul ce'n posta lacrima
An de an scria vederi...
Sa vada lumea ca la poarta sa
Prin ele'i fiul sau din departari.