Singuratate

Merg singur prin ploi,
Nu-i nimeni sa m'asculte,
Sunt liber dar greoi
Apasat de pacate ascunse...

O singura umbra in ceata,
E umbra mea subtire,
Are lacrimi pe fata
Caci asa'i sta in fire

Alene printre fulgi
Tot singur pasesc,
Pe zapada urmele mi's lungi...
In suflet slabesc

Printre clipe de vant
Singur imi plang traiul
Atat de rar mai aud un cuvant,
Tacerea imi sfarteca graiul.

Am prins radacini adanci
In nepasarea tuturor
Izbesc valuri de lacrimi pe stanci
Nu's legat de nimic si inca nu zbor...

Orice...

As topi zapada sa'mi astampar setea grea,
As strange la piept o lume sa'mi astampar inima
Dar dorul de tine, cu ce l'as astampara?

As sufla in scantei sa se'aprinda focul,
As arde'n vapai sa uit ce'i norocul,
Dar fara tine toate's reci si nu'si gasesc locul...

As prinde stele sa sclipesc mai tare,
As arde cu raze de soare pe'altare,
Insa de tu lipsesti, lipseste'orice splendoare.

As intoarce timpul,
As alunga frigul,
De'as putea sa reinvii mitul!

Mi'as scurta trairea,
Mi'as uita menirea
De'as putea doar o clipa 
                            sa'ti fiu fericirea...

Aproape Acas'

Pierdut in agonia sortii,
Gresind trenul ce duce spre-acas',
Ma aflu'acum in gara din taramul mortii,
Dar nu vreau nicicum sa'mi iau un bun ramas.

Stiu, uitat'am ce'i moral si drept
Si dupa bunuri si putere'am alergat
Acum de rau mi'e rupta inima in piept
Si plang amar, in pumni, ingenunchiat...

Mai am eu vreo cale de intors?
Cum pot in ochii Tatalui sa mai privesc?
Dar, Doamne, priveste'mi sufletul de constiinta stors,
De durere'n palma Ta, eu...ma strivesc...

Si'n fata deodat' deschisa'mi este calea
Si grabnic ma ridic si plec...
Nu indraznesc sa cred ca am primit iertarea,
Dar nu mai vreau in tot acest pacat sa ma inec.

Si nu imi pasa cati la drapta'mi cad sau se inalta
N'am timp in jur sa mai privesc.
Necontenit ma'ndrept acum spre casa
Spre locul ce'atat de mult eu il iubesc...

O, si'aproape am ajuns,
Din ochi eu Tatalui vorbesc:
"Doamne, Doamne, M'ai chemat,
Tarziu eu am raspuns,
M'ai asteptat
Da! Te iubesc!"

Traire...

De ce gandurile se transforma'n fapte
Si dorinta arzanda ca sa fii cu ea
Nu se poate stinge nici de esti departe?
Pentru ce cauza sa faci orice, ai vrea?

De ce m'arunc ades in valurile suferintei?
De ce m'ancred in vorbe, fapte fara rost?
De ce sunt gata sa fac orice cinste fiintei
Si'apoi sa spun ca tot ce e, nu e, ci-a fost...?

M-am saturat sa daruiesc orbeste sentimente
M'am saturat sa vars lacrimi singur si sa iert,
Facut'am toate crezand ca voi avea nu doar regrete,
Am facut tot ce'am putut, nevrand ca sa te pierd...

Si'mi spui soptit c'o prefacuta rautate
Ca vrei sa termini si sa te intorci la ce a fost,
Ca vrei inima sa'mi frangi, si sa iti dau dreptate?
C'am trait atata timp gandindu'ma la tine... fara rost?

Si ce'ar fi timpul fara tine?
Un netarmuit ocean uscat de ura,
O piaza rea ce crezi ca pleaca, insa vine...
Un nor ce varsa lacrimi fara de masura.

Si ce'as fi eu, tu, cerul, noaptea,
Stelele ce langa tine le vedeam cum cad visand?
Ce'ar fi spatiul, moartea, viata,
Clipele in care langa mine te vedeam arzand?!

Ce crezi ca e in visul meu acum?
Nimic!...Dorinta ta de a pleca
Imi arde orice vis si il preface'n scrum,
De fi'vei n'al meu vis, nu voi putea cadea...

Nu vreau ca pentru clipele frumoase sa te intorci,
Nu vreau sa stau in calea fericirii tale
Dar pentru tot ce langa mine fost'a fara rost
Azi...Imi cer iertare!

Flori perfecte: suflete

Am avut odat' in palma dreapta
Un suflet cald, nevinovat,
De uimire palma mi-a ramas crapata
Si sufletul meu... a plecat...

Acum mi'e 'ndepartata ea
Si nu mai stiu daca'i e bine,
Insa n'as putea nicicand uita
Rasu'i naiv si ochi'i plini de bucurie.

De'atunci in stanga prind
Atatea suflete gramada
Dar toate'mi par esenta de pelin
Pe langa sufletu'ti de limonada...

Mi'e dor de ochii tai sclipind
La focul de'nserat,
Mi'e dor de cerul insorit,
De parul tau inmiresmat.

Atat de rar gasesti floarea perfecta
De'o viata cauti ne'ncetat,
N'ar fi o viata irosita
De in final gasesti ce'ai cautat.

Tot astfel de traiesti in cautare
De suflet cald si sfant,
Sa cauti negresit fara'ncetare
Caci inca mai traiesc si ingeri pe Pamant!

Inutilitate...

Nu stiu, cititorule, despre ce sa'ti mai scriu,
Am epuizat subiectele de vers
Sau poate deja sunt prea murdar si prea pervers
Sa mai gasesc cuvinte pentru tot ce stiu...

Daca scriu despre dragoste,
Scriu prea nesabuit, folosind cuvinte nedrepte
Caci nici un cuvant n'o poate descrie pe'ndelete,
Ci doar...urme de pete...

Daca scriu despre iubire,
Ma critica altii cum ca n'as trai'o,
Dar uneori ma'ntreb daca as fi vrut'o
Sau dac'as fi ales bine...

Daca scriu depre ura,
O sa ma intrebi cititor necunoscut,
De ce sa mai spun altora despre ce simt
Daca simtirea nu mi'e buna?!

As scrie despre natura,
Insa nu'ndraznesc, asa cum nu cutez a ascrie despre tine
Caci m'as indoi ca te cunosc atat de bine
Si de'as scrie nepotrivit, poate m'ai privi cu ura.

Uneori ma'ntreb de ce'as mai scrie?
Caci nimanui nu'i pasa dac'o fac, nimic nu schimb
Si uneori e doar o pierdere de timp
O strofa adunata inainte de vecie...

Cifre si numere...

Trei poze cu tine,
Trei melodii,
Sase ganduri de bine
Si alte maladii,
O scrisoare si prima,
Zece randuri in ea,
Doua versuri si rima,
O suta de cuvinte el intelegea;
Doua zeci de ganduri negre,
Sapte pacate,
Din doua in doua zile belele,
O ura ne desparte,
O ura si inca ceva...
Zece zile cu tine,
Apoi inca patru,
De trei ori "de ce?",
De doua ori gata sa inchei pactul,
Noua semne prevestitoare:
Doua pe cer, 
Doua pe mare,
Si alte sase de trei ori
Pe doua suflete amare,
Un singur sfarsit,
O ultima privire,
Un ultim zambet perfid,
O singura menire, dar,
Zero regrete,
Desi trei sute de amintiri frumoase,
Zero resentimente,
Chiar de vro' cinci sunt dureroase...
Si chiar daca...o ultima suflare,
Cuvantul uitare,
  N'am sa'l spun, n'am sa'l stiu...