Capat de timp...

Cand vantul doboara 
Copaci seculari
Si pasari nu zboara
Caci furtunile-s mari,

Cand curge-n siroaie
Din ceruri potop,
Iar vazduhul se-ndoaie
Caci norii iau foc,

Cand stanci o sa cada
Peste cei care cer
Si munti se destrama
De prea multi care pier,

Cand groaza invinge 
Si frica omoara,
Curg rauri de sange 
In ultima seara...

O ultima clipa
Cand soarele'apune,
In mare de sticla
Cu valuri de spume...

Cand lumea se pierde
Ca fumul in vant,
Varsand lacrimi de sange
Ultima oara-ncercand...

Atunci e sfarsitul 
Unei lumi prea murdare,
Atunci e-nceputul 
Unui zbor catre Soare

Atunci e momentul 
Cand un nou inceput
Inflori-va desertul 
Din inimi prin cant.

Extreme...

Intre prea bun si rebel nu-i decat o secunda,
La fel intre puf si otel e doar caldura ce-nfrunta.

Intre geniu si nebun e un fir de gandire,
Intre ce gandesc si ce spun e uimire...

Intre tot si nimic suntem noi spre un sens,
Intre nimic de nu stim si nimic inteles...

Intre cer si pamant e un vid de lumina,
Ce pare doar sfant caci nori il intina.

Intre trup si suflet stau ganduri ascunse,
Intre inima si carne dureri sunt nespuse...

Intre nord si sud sunt alte zeci de repere,
Ratacesti orb si surd indrumat doar de stele.

Intre-a vrea si-a putea neclintita-i credinta,
A crede ca mari departari le uneste fiinta.

"Cum te cheama?"

Imi amintesc un inceput...
Pe cand inima imi batea mai repede,
Iar sufletul mi-era mai scurt,
Demult, cand gandurile nu erau regrete,

Cand nu stiam ce am sa fac cu timpul,
Cand nimic nu ma lega,
Cand inca nu-mi gandeam sfarsitul
Si plansul nu era...

Un semn... si parca ceva nevazut
Ma impingea catre sufletul ascuns,
Temator si plapand...
Tremurand, in spatele ochilor blanzi.

Neincrezatori amandoi...ea intraba,
Eu... ma gandesc si raspund,
Si mai fierbinte ca orice soare de vara,
Se aprinde un suflet, se aprinde un gand...

Cum ei ii tremurau cuvintele,
Asa imi tremura sufletul, necunoscand
Dar doritor...de uimire gata sa se spintece...
Iar timpul parca sta, secunde neavand.

Eram confuz...eram trantit
De gandul ca nu stiam ce s-antamplat...
De ce eu?...da, uimit!
Un glas placut ce far'sa vreau a incetat.

Si eu stateam impietrit,
Fara curaj de a spune mai mult...
Poate la fel si ea, vazandu-ma'ncalcit
Intre scantei de suflet ca tumult...

Un inceput de demult...
Cand simti ca niciodata inexplicata fericirea,
Neegalata de vro floare sau vrun cant,
Cand simti cum te strange de mana iubirea...

Dar toate care-s cu-nceput
Si care le iubim fara tagada,
Isi au curand inevitabilul sfarsit
Lasandu-ne in piept, pe veci un suflet ce se-ntreaba...

Femeie, Tu....

Aceeasi gingasie,
Insa putin mai greu de vazut.
Ascunsa sub un val de mister:
Femeie...ideal efemer,
Pana la moarte dorit.

La fel de mladioasa,
Bataie de aripi de flutur,
Miscari armonioase,
Trup de inger spre cer...
Straluce ca lustrul unor scuturi.

Aceeasi ochi de copil
In care sa te-neci de fericire,
Clipesti gingas...
Inainte sa mor nu doresc,
Decat o ultima privire...

Prezenta ta,
Sfanta mangaiere
De rani vindecatoare, durere alunga
In inima mea...
Doar tu si restul tacere!

Monologul unei fete (24)

Daca as putea, as pastra peste timp,
Pentru mai tarziu sau chiar de tot,
In mine ce este mai sfant,
Din toate putin, din toate un strop...

As pastra licarirea ochilor mei,
Sa pot vedea narcisele si cerul
Si toate acestea sa se poata vedea in ei,
As pastra vesnicia, as alunga efemerul...

Cand voi avea douazeci si poate inca patru,
Am sa gandesc mai putin copil,
Am sa pastrez iubirea, ingrijind-o tandru,
Am sa evit pe ingamfat, am sa iubesc pe cel umil.

Peste zece, unsprezece ani
Am sa ma gasesc inca pastrand
Speranta, zambirea, prietenii alaturi,
Chiar de-s departe, ii voi avea in gand...

Alerg cu ganduri de mai bine
Spre vremea cand, la douazeci si inca,
Pote-mi voi alege dintre sute de destine,
Pe cel c-o dragoste adanca...

Imi voi pastra pentru atunci
O inima curata,
N-am sa ma clatin cand pe-ale vietii stanci,
Grele furtuni in cale  m-i se arata.

Teoria nimicului

Nimicul e un tot neterminat,
 Iesit de nicaieri
 Si nesfarsind
 Aproape de neant.

 Nimicul este langa tine
 Cand esti nepasator,
 Cand cauti in destine
 Motiv sa fii delasator.

 Nimicul este timpul
 Dintre batai de inimi,
 Cand ele nu mai compun cantul
 Trairii efemere.

 Nimicul este tot ce ai
 De toate-s pentru tine,
 Din ele tu faci tot cand dai,
 Far'a pastra in sine.

 Nimicul e nimic.
 Si azi, mai des ca niciodat'
 Ne laudam peltic
 Cu un tot mic si stricat.

Cautare

Imi caut amintiri sa scriu
Si caut printre stele
Si tot ce pot gasi 
E gandul meu pustiu
La lucrurile rele.

Imi caut lucruri noi sa scriu
Si caut imprejur,
Dar tot ce vad aici
E ce nu vreau sa stiu,
Caci toate au cusur.

Imi caut sentimente ca sa scriu
Si-mi rascolesc fiinta,
Dar tot ce pot gasi
Sunt ce nu vreau sa fiu,
Caci tot ce vreau nu-mi este cu putinta.