luni, 22 martie 2010 | By: Andrew

Spune-mi ca nu mai vii


Spune-mi ca nu mai vii,
Sa nu mai sper, sa nu te-astept,
S-arunc spre cer petale mii
Din floarea ce o strang la piept.

Spune-mi ca m-ai uitat,
Ca nu am rost, ca sunt nimic,
Sa ma opresc din asteptat,
Si nopti intregi in vise sa te strig.

Cand cerul plange argintiu
Iubirea se topeste-n ploi,
In calea ei eu am sa fiu,
Caci nu vom fi iar amandoi,
Iar ploile sa-mi ia iubirea
Si s-o topeasca-n picuri calzi,
Cu orice pret sa-mi schimbe firea
Si tot ce-i bun, ploaie, sa arzi!
Caci dupa ploaie vreau lumina,
Dupa tine, vreau sa rad,
Dintre voi, una-i meschina,
Totusi dupa amandoua plang;
Dupa ploaie plang sa vina
Sa ma spele de iubire,
Sa ma curete de tina
Si de orice tanguire;
Dupa tine plang sa pleci,
Sa-mi spui ca nu ai sa mai vii,
Ca n-am sa te mai vad in veci
Si nu doar ca intarzii.
Am sa mor ca sa te uit,
Am sa ma trezesc la viata,
N-am sa fac asa cum spui,
N-am sa iti urmez povata.
Dar voi cauta din nou
Ploi de-argint sa ma invete,
Ca dragostea se da cadou,
Nu se cauta-n tristete.

Spune-mi ca nu mai vii,
Sa nu mai sper, sa nu te-astept,
Ca te-am iubit, probabil stii,
Sa nu mai vii, caci e nedrept.

Lacrimi de roua in soare

Imi rasfat palmele in soare,
Sa te pot mangaia cu caldura,
Sa-mi arati cum durerea iti moare,
Si in iubire, cum nu stim de ura.

Imi scald buzele-n roua
Sa te pot saruta cu-nnoire,
Si-ale tale buze-amandoua
Sa-nfloreasca spre eterna-mi uimire.

Imi spal ochii cu lacrimi
Sa pot vedea visul mai clar,
Imi esti alinare in patimi,
Mangaiere de sfant in calvar.

Imi acopar urechea cand altii vorbesc,
Sa te-aud doar pe tine,
Cu tine sa fiu, sa nu fiu, sa iubesc,
Cu tine la rau si la bine.
miercuri, 17 martie 2010 | By: Andrew

Intrebarii "Ce mai faci...?"

Multumesc, sunt bine...
Nu pentru ca incerc din rasputeri
Si-aproape reusesc,
Sau pentru ca maine nu-i ca ieri,
Si totusi izbutesc.

Multumesc, sunt bine,
Nu pentru ca latra cainii sa atace
Si-n frica strig,
Nu pentru ca durerea nu ma lasa-n pace
Si-n agonii refuz sa plang...

Multumesc, sunt bine;
Dar nu pentru ca inselat de inimile-aproape,
M-am spart in cioburi
Ca un meteorit pe Marte
Si-apoi m-am regasit in scorburi.

Multumesc, sunt bine,
Nu pentru ca nu am si totusi trec,
Nu pentru ca gasesc in seara,
Puteri, greseli sa sterg
Si sa incep in zori a mia oara.

Multumesc, sunt bine...
Pentru cei care ma tin, plangand
In stalpi de rugaciune
Si-nalta mainile cerand
In viata mea, minuni dupa minune.

Multumesc, sunt bine
Pentru ca inca se mai vad ca raze,
Cei carora le pasa,
Purtandu-ma fara sa vad pe brate,
Asteptandu-ma cu dor acasa.

Multumesc... Sunt bine,
Oricat de rau mi-ar putea fi;
Caci nu am drept ca sa ma plang de rau
Cu-asa putere-arzand ca si faclii,
Cu-n asa sprijin sufletului meu.

Te-am vazut

Te-am vazut ieri
Printre fulgi de ceata,
Neindraznind sa ceri
Si pretinzand ca-ti pasa.

Te-am vazut azi,
Printre stropi de zambet,
Vrand durere sa arzi
Si sa uiti de planset.

Te-am vazut...maine,
Calda, clara, fericita,
Intinzand brate spre lume
Si cerand sa fii iubita.

Dragoste-n natura

Fluturi violet
Cresc in zbor incet,
Frunze ruginii
In toamnele tarzii,
Curcubeu de flori
Peste munti si nori,
Cercuri de lumina
Soarelui se-nchina,
Ploile de vara,
Boabe de secara,
Roua diminetii,
Oda frumusetii,
Valuri de mireasma,
Voal ca de mireasa,
Bolti de alabastru,
Iris, plans, albastru,
Argintiu de luna,
Stelele se-aduna,
Norii se dizolva,
Scriu pe cer o slova,
Slova de iubire
Pentru nemurire,
Pentru vesnic Soare,
Stins de dor in mare,
Renascut in zori,
Dintre vai cu flori,
Catre inaltimi,
Catre heruvimi,
Luminand cantari
Ce se-aud pe mari,
Cantece de dor
Pentru Zburator,
Cu gust suav de mura:
Dragoste-n natura.
marți, 2 martie 2010 | By: Andrew

Cautare

Am inceput sa...caut.
Si caut ceva neintalnit,
Ceva ce altii n-au vazut
Si-n suflet n-au simtit.
Am cautat in stele,
Lumina lor, si fapta lor
De-a lumina carari in noapte,
Si-adus de vant tot mai aproape,
Am cautat...dar n-am gasit.
M-am aruncat apoi
In cele mai adanci abisuri,
Am cercetat nisipuri, stanci
Si-acolo jos era frumos ca-n visuri,
Culori-minune, pesti in munti...
Am cautat...dar n-am gasit.
De-asupra norilor apus,
Cu raze ce te vor aproape,
Am cautat acolo sus,
Am cautat, desi departe
Si uneori prea frig sau cald.
Am cautat raspuns dilemei ce ma arde,
Dar n-am gasit...Poate ca n-am ajuns
Destul de-adanc in bolti
Mai sus de nori,
Mai sus de munti,
Mai sus de astri sclipitori.
Am cautat in codrii desi,
In verdele etern si nepatruns
Si-n inima padurilor ajuns,
Am cautat...dar n-am gasit.
Vazand ca explorand frumosul,
Nu am gasit in cautarea-mi,
Am coborat in valea mortii
Calcand printre schelete.
Se auzea din cand in cand
Cate un tipat ca de moarte,
Vedeam ades copii plangand,
Vedeam in flacari piei de sarpe.
Am cautat in fum si in cenusa
Si printre cei ce trec neinfricati,
Dar n-am gasit nici geam nici usa,
Iar podul era ferecat.
Am cautat...dar n-am gasit.
Descurajat, m-am intrebat
Daca in cautarea-mi lunga
Nu ar fi trebuit un camarad,
Un ajutor in ruga...
E lesne de-nteles,
Daca si tu vei cauta
Ceva ce inca n-ai simtit
Sa pleci in cautarea ta,
Nu singur, ci cu cineva,
Si ai sa vezi ca vei afla:
Raspunsul e sa fii iubit.

Mustrari...

Nu ma judeca,
Tu, suflet orbit de ceva
Sau increzator ca ai vederea clara.
Nu stii durerea mea,
Nu stii de-mi stau in viata
Toate cum ar trebui;
Stiu, e lesne-a da povata
Si e usor a instrui,
Dar daca primul nu esti tu ca sa te-asculti,
Sa nu-mi stai prefacut in fata,
Caci n-am rabdare pentru multi.
Chiar daca in cuvinte
Ti-as arata ce sunt,
N-ai intelege multe,
M-ai judeca prea mult,
Iar asprele-ti sentinte
Nu-mi sunt indreptatite
Si mult e cu putinta
Ca tie-ati fi menite.
Nu ma captura intr-un cuvant
Sau in vro fraza ce m-acuza,
Ai sa observi curand
Ca tot ce spui m-amuza.
Nu-mi esti un etalon,
Nu esti mai bun ca mine,
Prefer sa nu ma mai cobor
Pe-acelasi gand cu tine.
Ti-am scris cat am putut de bine
Cateva lucruri ce le simt,
Si toate sunt in mine,
Daca m-ai sti,
Ai sti ca nu te mint.
Sa nu ma judeci tu,
Cu standardele-ti gaurite
De preconcepute ganduri,
De compromis, de falsuri, de absurd...
Ma spal pe maini
De invidii si de ura;
Tu iti ai locul printre caini
Preocupat cu latratura.
Departe, daca nu-ntelegi
Ce sunt prin ce iti spun,
Frustrarea ta te-obliga sa alegi
Popas pe un alt drum
Si-o alta poarta sa o latri,
Lumini in noapte nu-ti sunt astrii,
Ci mintea ta obscura
Ce te condamna la-ntuneric.
Stiu, multe ai sa-mi spui
Si toate-ti sunt mustrare,
Dar pentru simplul fapt ca am preocupare
Mai importanta decat sa te-ascult,
Te las in asteptare
De mici scantei de constiinta.
Si cand le vei avea,
Sa vii, sa facem cunostinta,
Abia atunci mustrarea ta
Isi va primi recunostinta.