marți, 9 februarie 2010 | By: Andrew

La plecare

Indreptandu-ma catre plecare
Parca-n urma m-i se micsoreaza drumul,
Si-am ajuns ca orisicare
Singur doar, cu inima si gandul.

Grele cate au trecut
Nu le regret, dar nu le vreau 'napoi,
Caci nu m-au chinuit atat de mult
Dar m-au lasat in larg plin de nevoi.

Frumoase-au fost putine,
Si-am incercat din rasputeri sa pretuiesc,
Insa acum, se departeaza-ncet de mine
Si chiar de-as vrea, nu pot sa mai iubesc.

Le las, ca pe orice, sa treaca
Le las in urma, altii sa le aiba,
Caci inima mi-au amarat-o parca,
Lasand-o fara pret si fara faima.

Imi spune ceasul cand sa plec,
Un ceas al inimii ascuns in minte,
Desi sunt constient ca toate trec,
As vrea macar in piept sa am ceva fierbinte.

Dar n-am sa pot, plecat voi fi
Pe alte drumuri catre ceturi dese,
Cu pieptul gol, regrete mii,
Cu umbre in priviri si... rece.

Aripi rosii

Catre dorul rosiatic
Prea devreme-naripat,
Cu ochi de sfarsit tomnatic
Si cu suflet de smarald:

Aripi rosii,
Cerul gri,
Nori, pufosii
Vor sa vii
Sa te scalzi
In ei ca ieri
La fel si azi,
Si-n primaveri.
Arc de purpuriu
Sa pictezi
Pe straveziu,
Sa desmierzi
Norii de vata,
La fel ca ieri
Si altadata...

Sa inconjori curcubeul,
Cu ploi sa il contopesti
Si sa fulgui cu jeleuri
Dinspre vaile ceresti.

Stelele sa le aprinzi,
Si in zboru-ti maiestuos
De aripi sa ti le prinzi
Ca sa fii mai luminos.

Aripi rosii, stele-n foc,
Tu in soare sa nu zbori
Caci in soare tu n-ai loc,
In raza lui tu ai sa mori;

Aripi rosii, nori de vata,
Noapte cerul sa incanti
Si sa zbori ca altadata
Inimi reci sa infierbanti...