joi, 17 martie 2011 | By: Andrew

21 de versuri


Am văzut lumina primul,
Într-un colţ neînsemnat,
Mai îmbietor ca vinul,
Dar mai lesne de-mbătat;
Am crescut la fel ca iarba,
Fină, verde, dar tăioasă,
Iar în mine parcă graba
De a creşte-i ca acasă.
Două braţe mă ridică:
Unul, mângâiere lină,
Altul pavăză de stâncă
Pentru greul ce-o sa vină;
Lacrimi au udat pământul,
Să mă-nalţ din rădăcină,
Să-nţeleg din piept, cu gândul
Despre dragoste şi vină;
Mă avânt să iau aminte,
Să-mi duc lupta, nu cu pumnul,
Să mă-ndrept spre cele sfinte,
Către douăzeci şi unu.