sâmbătă, 18 august 2012 | By: Andrew

Postulat



Gălăgioasă noapte de serbare,
Când luna cere neştiută,
Drum de îndemn de la nedemascatul soare,
Spre dunga netrecută de ardoare.

Nebun vuieşte cerul minţii,
Prin apropierea spaţială,
În alte ceruri nevăzute, tună sfinţii...
Iar din celestă graduală, pleacă munţii.

Cadavrul carnavalului carnal,
Rămâne tâmp, în câmp de gri,
Prea plânsul sânge se-nnoi azi cu-n banal,
Cu-n "ce a fost, e azi, şi va mai fi"...tribal!