Încălzire

Leagă norii de o mână,
Ţine mâna peste munţi ,
Şi din cea mai bună lână
Toarnă haine peste sfinţi,

Trage susurul n-apoi,
Lasă iarba să se-avânte,
Pune dop dacă sunt ploi,
Şi zăvor peste cuvinte.

Pe copaci să-i tragi de păr,
Să ii curăţi iar pe dinţi,
De gângănii să te apăr,
Să-mi ţin palmele fierbinţi.

Lasă râmele să zboare,
Lasă ciorile să cânte,
Chiar de martor eşti, că moare
Tot îngheţul fără minte.

Toarnă haine peste sfinţi
Şi zăvor peste cuvinte,
Să-mi ţin palmele fierbinţi,
Iară tu, să mă ţii minte.

Primăvară

Astazi, nu soarele m-a trezit,
Luminand printre gene,
Si strigandu-mi soptit
Sa scap de somn si de lene.
Astazi, ciripitul primaverii
Imi purta timpanul
Catre dansul iertarii,
Anuntandu-ma ca se innoieste anul,
Si ca ziua incepe de azi
Sa fie mai lunga,
Iar pasarile de prin brazi
Imi traseaza pe suflet o ciudata dunga,
Care, privita cu lupa,
Arata ca un portativ
Pe care inca isi duc lupta
Muguri de ceas, asezati decorativ.

Uşa

Usa de la capatul acestui coridor stramt ma inspaimanta,
Cei de afara se izbesc animalic in ea clatinand-o
Iar balamalele largite de timp incep sa planga
Sub greutatea nebunilor ce nu contenesc a le forta.

Lumina, pana la aceasta usa chinuita
Este pala si sumbra, ocazionala doar, pe coridor,
Ecoul pasilor mei, ii fac pe cei de dincolo
Sa se opreasca pentru putin si sa asculte.

Abia respir si nu-mi pot stapani tremurul,
Imi bate inima in ceafa si vad in spirale
Cum usa parca se tot apropie de mine...
Sunt atat de speriat incat imi schimb nuanta.

Zbier din toata firmitura sufletului
Ingrozit de acesti demoni ce mi-au distrus usa,
Dar, frustrant, nimeni, nici macar eu
Nu ma pot auzi, in disperarea ultimei clipe...