miercuri, 31 martie 2010 | By: Andrew

Ochelarii lui Gigel


Gigel si-a luat ochelari,
Se tot plange ca sunt mari
Si ii cad la orice pas
De la ochi in jos pe nas.

Mama il tot sfatuieste
Sa nu-i scoata ca orbeste,
Insa el e necajit
Ca prea mari i-a nimerit.

Sa-si rezolve problemuta
Pleaca-n zori la bunicuta,
Care stie cum se tin
Ochelarii ce nu-ti vin.

Bunicuta il intreaba:
Ce-i Gigel cu'atata graba?
El raspunde maniat:
Ochelari mi-am cumparat,

Si acum de mari ce sunt
Parca nu mai vad nimic.
Toata ziua ii imping,
Sus pe nas tot ii ridic,

Numai ca nu vor sa stea,
Si ma cearta mama mea
Ca n-am voie ca sa-i scot...
Eu deja nu mai suport!

Bunicuta-i spune bland,
Si putin din nas stramband:
Uite-asa-i ridici 'napoi,
Strangi din nas usor, zambind.

Gigel strange din nasuc,
Ochelarii: hopa sus,
Si zambind parca un pic,
Da bunicii un pupic.

Bucuros e-acum Gigica,
Ochelari si-ii ridica
Tot mai des si tot mai sus
Dupa cum i s-a mai spus...