miercuri, 5 mai 2010 | By: Andrew

Zambiti voi...


Zambiti voi, suflete goale,
Eu am sa astept printe ploi,
Bucuria mea si zambetul care
Poate sa innoate...
Sa innoate Printre lacrimi,
Sa ma prinda, sa ma-nalte,
Si din bolta mea de patimi
Sa ma vad la suprafata
Intr-o buna zi.
Si stii? Zambet mult asteptat,
Am sa te caut printre falsuri
Ca un unic nestemat
Pierdut aievea printre strasuri
Si considerat uitat.
Ranile se vor inchide
Peste timpul care pleaca,
Dragostea se va divide,
Insa pentru tine toata
Am s-o strang intr-un manunchi
Si-am s-o pun in palma ta,
Rece, tare, cum va fi,
Ea va fi inima mea,
Tu sa-i faci orice vei vrea.

Zambiti voi, suflete goale,
Eu am sa ma scald in plans,
Pana cand atins de-o boare
Si de dragoste ajuns,
Am sa rad ca un nebun,
Strans in brate de un zbor
Si orice ar fi sa spun,
N-am sa cad si n-am sa mor.

Zambiti voi, suflete goale,
Eu? voi rade pe deplin
Cand imi voi gasi in soare
Zambet sa nu-mi fie chin.

Privind spre bine

Cand valuri nu mai bat,
Cand vantul nu mai vine,
Dureri de ma strabat,
Privesc mereu spre Tine...

De-mi este mult prea greu,
De timpul nu ma vrea,
Am sa privesc mereu
Catre lumina Ta.

Daca-napoi ma vor
Cenusa si pamantul,
N-am sa accept sa mor,
Ci voi ruga Cuvantul,

Sa pot ramane inca,
Sa-mi implinesc menirea,
Urcat sa fiu pe stanca
Si scut sa-mi fie firea.

Neclintit sa-mi fie
Piciorul cand ma-nalt,
Privesc mereu spre Tine,
Ferit sa fiu de fals.

Departe de minciuna,
In graba catre Tine,
Cu stele in cununa,
Cu ochii catre bine.