vineri, 5 mai 2017 | By: Andrew

Nu mi-ai rămas...

Mie nu mi-ai rămas pe piele...
Ca un desen, un tatuaj,
Mie mi-ai rămas pe suflet ca un miraj
Pe cerul pieptului, ca o cometă între stele.

Nu mi-ai rămas în ușă să m-aștepți
Când vin pe beznă, din drumuri de nestare,
Tu mi-ai rămas în zare
Când închid ochii, ascuns între pereți.

Tu nu mi-ai rămas pe piept, pe pernă,
Sforăind a muză când calea te răpune,
În parfumuri calde, tu mi-ai rămas pe bluză,
Și totuși ești în lume,
Enigma mea eternă...

Moment...

La un ceai de mușețel,
Pe-un balcon, de-asupra lumii,
Îi zâmbeai, îți zâmbea și el,
Și-l vedeai precum niciunii.
La o vorbă lungă-n noapte,
Cu priviri pe-ascuns, de sus,
La un roi, în gând, de șoapte,
La atâtea de nespus...