sâmbătă, 18 iunie 2011 | By: Andrew

Iubita mea


Ea nu-mi răspunde, ea nu mă priveşte,
Ea stă de piatră orice-aş spune,
Ea doar se-ascunde, apoi creşte...
Nu-i precum o alta-n lume.
Ea ascultă, înţelege,
Vede, trece, uită, iartă,
Ea trăieşte doar c-o lege
Şi nu-i pasă de-i uitată.
Ea răsare, nu tresare, străluceşte,
E doar una,
O ascult când povesteşte,
E iubita mea, e luna.

Cea mai murdară loterie


Zarvă, strigăte de ură,
Batjocoră şi ţipete asurzitoare
Vin din mulţimea ce înjură
Şi fac din sacrificiu sărbătoare.

El...urcă dealul stâncos
Cu lemnul greu pe spate,
Şi plânge pentru omul păcătos
Îngropat adânc în păcate.

Cuiele Îi trec prin palme,
Suliţa-I străpunge coasta,
Conştiinţa lor le doarme,
"Tată, iartă-le şi asta!"

"Iartă-le că M-au scuipat,
Că Mi-au dat spini precum coroană,
Iartă-i că nu ştiu ce fac,
Iartă-i pentru orice rană!"

La piciorul crucii,
Câţiva soldaţi, din lăcomie,
Dau cămaşa pradă sorţii,
Împlinind o proorocie.

La ce bun, o haină albă
Dacă stă pe-un trup murdar?
La ce bun, credinţa slabă
În cel mai curat tâlhar?

I-au furat haina de rege,
I-au dat alta în ocară,
El... le iartă şi le şterge
Mârşăvia lor murdară.

I-au pus trestie ca sceptru,
S-au plecat batjocorind,
Şi-nălţat pe lemnul aspru,
Astăzi...El moare iertând.

Poate că te iubesc


Te iubsc sau poate,
Mi-s frunzele inimii uscate,
Sau dorurile în adânc uitate,
Lăsate-n intuneric.
Aleargă sângele isteric
Într-un piept atât de mic,
De tine vrea mereu să-i zic
Dacă-i apari în cale...
Poate ca te iubesc în zale,
În mare, în peşteri sau în vale,
În munte sau câmpie,
Iubind e-o bucurie...
Dar te iubesc eu oare?
Să treacă ani la rând
Poate că tot n-aş şti,
Deşi mi te-ai plantat in gand
Şi înfloreşti în fiecare zi.

Depărtare


Cum erau odată norii
În forma inimilor noastre?
Cum mireasma dulce-a florii
Cu un gând ne leagă-n zare
De cel mai înalt copac?
Cum să spun dar să şi tac,
Dacă inima răcneşte
Cu plămânii scoşi afară,
Şi-n acelaşi timp doreşte,
În tăcere să te cheme
Mai aproape, într-o gară
Printre vise efemere?
Nopţile m-ascultă luna,
Ziua plâng însingurat,
Depărtarea, n-am aflat,
Cum noi toţi
Şi ea doar una,
Ne răpune, de dor morţi,
Nesătui şi însetaţi...