sâmbătă, 2 noiembrie 2013 | By: Andrew

Lacrimi...

O să se facă bine şi sufletul meu,
O să îngrijească timpul de fiece rană!
Chiar dacă în urmă rămân "tu şi eu",
Cuvinte ce-un timp, îmi erau ca o mană...

Şi oricând te-oi privi frumosă cum eşti,
Oricând mă va plânge dorul de tine,
Îl voi certa, că iubirile-s poveşti,
Ce nu se termină vreodată cu bine...

Şi n-am să mai plâng, când te văd fericită,
Când alinţi în priviri alt obraz şi alt piept,
Am să-mi las dragostea-n veci răstignită,
Şi-am să-mi rup inima, să nu te aştept...

Poate mi-ai fost doar un an de povaţă,
Să învăţ ce-i durerea când pierzi,
Să-mi spăl pieptul, o vreme, pe faţă,
Cu lacrimi de dor din ochii mei verzi...

Dar voi fi bine odată, nu-mi pasă de preţ,
Oricât ai alege alt piept să-ncălzeşti,
Oricât ai alege s-o spui mai semeţ,
Voi fi bine, pe oricine iubeşti...

O să se facă bine şi sufletul meu,
Nu m-oi mai amăgi că-ţi pasă...
Rămân cu aceeaşi visare mereu,
Că ne vedem încurând... acasă...