luni, 15 august 2016 | By: Andrew

Mâine era totul

Te-am iubit de parcă mâine era totul,
Și orice altă  zi era minune
În pieptul meu,  al tău,  și mâine-ți era locul
Dar tu... Ai mult prea uitat de mine.

Te-am iubit cu gândul veșniciei
Și visul cerului în palme și-n privire,
De ieri,  când zâmbetul vremelniciei
Mi-a amintit de vechile simțiri

Te-am iubit de parcă  mâine nu era
Deși te așteptam în fiecare dimineață,
Să-mi mângâi dorul și în barba mea
Să te afunzi ca stelele în ceață . 

Te-am iubit... Și cu ce rost?!
Când toate clipele cad plumburii  acum, 
Iubire tânără la supracost, 
Cu ploaie de durere și nopțile din scrum...