luni, 26 ianuarie 2009 | By: Andrew

Te las...

Te las cu tot ce esti si ai fost,
Te las in lumea ta cu ale tale,
Si plec, caci nu mai are rost
Ma zbat in van, in ganduri ca’n zale

Te las asa minunata cum esti
Si’am sa te uit prin colturile inimii,
Am sa uit cum plangi si cum zambesti,
Cum dai nonsens sensului firii.

Te las cu ochi’ti mari privind sper soare,
Caci asa de mult straluce sufletul in tine
Incat m’a’ndepartat lumina’i orbitoare
Si m’andreptat spre’alte fapturi meschine…

Te las demon sau inger
Cu aripi zburand sau fara
Caci nu te mai cunosc si’n plangeri
Te las in amintire clara.

Si nu mai vreau tacut,
De tine altii sa imi spuna
Caci azi te las, te uit
Si n’am sa ma mai uit in urma…

2 comentarii:

Bogdan spunea...

Ca poti uita
E usor a spune
Peste tot e ceva
Care-ti aminteste, stii bine!

Poate asa e cel mai bine
Sa uiti tot ce a fost o data
Toate greserile si toate lucrurile bune
Nu trebuie sa faci aceleasi greseli niciodata!

Anonim spunea...

uita!

Trimiteți un comentariu