vineri, 20 martie 2009 | By: Andrew

Ideal

Te topesti in visele'mi 
Astfel unui vampir la rasarit,
Cum mor stelele'n zorile
Inceputului de sfarsit...

Te destrami intre palme
Ca matasea de paianjen,
Ca nisipul in ale vantului pale
In aridul pustiu infinit.

Esti cosmarul din care 
Nu vreau a ma trezi
Spre zilele amare,
Ci as dormi, sa te vad zambind.

Ma bantui infricosator
Ca o bezna nepatrunsa,
Ma vreau ades in brate ca sa'ti mor,
Iar tu asuprami de durere strapunsa...

As da o lume pentru tine
Si as trai departe, fara ea,
Esti idealul unei minti nebune
Ce in zadar m-i te imagina...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu