Apus de soare minunat,
Ploi ce nu se mai opresc,
Soarele-n al sau palat,
Si toate par divin, ceresc.
Ochii tai adanci si negri,
Zambetul ce-l ai cand dormi,
Tremurul cand des te sperii
Si mireasma-ti ca de pomi...
Ochii ce imi plang adesea,
Dorul ce il port tacut,
Versul ce tot strange lesa
Sufletului rost, plapand...
Toate astea si-alte mii,
Ce imi trec din piept in minte,
Sunt doar fulgi ce-i pot simti
Zburand sus, peste cuvinte...
About Me
- Andrew
- ..Dar sunt și ploi despre care nimeni nu vorbește... Eu sunt o furtună acolo unde recolta e deja bogată și pământul e sătul.
Popular Posts
-
Uită-mă îndrăgostito! Ce ţi se năzare, Ca mereu să-mi ţii cărare, Ca mereu să-mi lungeşti viaţa Chiar de-aş fi oprit-o!? Nu am pace di... -
Nu pot adormi. Mi-aș dori ca îngrijorările acestui veac Să fie ale mele, și nu privitoare la cei ce îi iubesc, Dar nu pot face nimic… ș... -
Dacă tot e vorba de dureri, angoasă și lanțuri, În toamna asta nenorocită, Să fie din plin, zic! Și să mă afund in valsuri De pahare murd...
-
Spus-a, ni s-a spus Iubind cu limba ori cu vorba N-ajungem prea sus, Ci în adevăr cu fapta Iubit-am noi. Așa iubiți și voi! S-or trece ap...
-
Orice gând către plăcerile libere ale trecutului, Pune această minte firavă la grele munci sisifice, Înotând fără aer printre ”condamn... -
Mângâierea durerii de a fi Încă atârnă în efemeritate. Groaza de neant, însă, ne ține de copii, Încrâncenați și-nfricoșați de moarte. Născ... -
Strigam: Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane Dar Gheorghe și Ion nu se mai ridică, Au suflecat mâneca și au plecat capul de frică, Acum sun... -
La un ceai de mușețel, Pe-un balcon, de-asupra lumii, Îi zâmbeai, îți zâmbea și el, Și-l vedeai precum niciunii. La o vorbă lungă... -
În cartea iubirii uit petale de flori, Chiar dacă pagini or fi creponate, Cu doruri, şi lacrimi, şi stele şi sori, Petale rămâie, amin...
vineri, 18 septembrie 2009
|
By:
Andrew
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Afisari Totale
Abonaţi-vă
Postări
Comentarii
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu