miercuri, 25 noiembrie 2009 | By: Andrew

Prima interventie

Trebuie sa te scot din inima mea,
Esti ca o boala rara ce-mi mareste numarul batailor,
Imi pulseaza, impulsioneaza creierul la...
Ah, nu, creierul nu se cauta-n batai...
Doar poate in batai de cap;
Nici dupa razboaie
Nu arde pamantul asa!
Parca nu mai incap
De mine insumi.

Am nevoie de un bisturiu...
Sa fie ascutit bine s-ar zice;
Nu caut doctor calare pe un bidiviu,
Ci am sa ma operez, de tine, singur!
Asa cum am sa raman
Si, asa cum, mai mult ca sigur
Ar trebui sa stau.

Probabil nici bisturiu...
Cuvintele tale ma taie dinauntru afara
De parca ai vrea sa iesi din inima mea..
Aha!..asta e! Acum stiu!
Eu stiu asa... dar tu nu stii despre durerea mea!

Totusi, nu voi folosi anestezic...
Si nici orice alta substanta sau fapt
Pentru a-mi elimina durerea sau a ma face amnezic
La amintirea ta.

Durerea trebuie simtita
Pentru ca sa stiu sa nu ma mai imbolnavesc vreodata,
Pentru ca luata, simtita si gandita
Nu stiu inca daca a meritat sau va merita.

Spre final, ca sa ma sterilizez,
Am sa folosesc o doza dubla de nepasare...
Sau nu, mai bine tripla, sau mai mult...
Poate ca vreodata, am sa constientizez
Ca atunci cand iti pasa...te doare mai tare.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu