Departe, demult

Mi-e dor de tine vis uitat

Si interzis de constiinta,

Tu mi-ai lasat pieptul patat

Cu stropi de nefiinta.

Mi-e dor de gandul ca va fi

Asa cum planuiam sa fie,

Dar ne-am pierdut in valuri mii,

Iar timpul nu m-i te-a dat mie.

Te vad ca-n vis, ocazional,

Cuprins de teama si sfiala,

Tu m-ai lasat ca pe ceva banal

Acolo unde nimeni nu intreaba.

Te vad printre crengi si fulgi

Zambind, luminata de soare,

Mi-e dor sa te astept si sa ajungi,

Sa ne-aruncam din nou fictiv in mare...