Pana la zori...

Lumanarile-s aprinse
In holul stramt, intunecat,
Petalele intinse
Dispre tine catre pat...
In camasa alba, lunga,
Te apropii ca un vis,
Nu e vreme ochii sa iti planga
Si zambetul sa-ti stea inchis.
Cu miscari ca adieri
Ne atingem umbrele,
Esti mai dulce decat ieri,
Te adora stelele...
Spatele-ti de catifea
Mangaiat de o dorinta,
Se alinta-n palma mea
Ca prin propria-i vointa.
Umeri-ti de piersica
Tin usor ca sa nu cada
Sarutari de gura mica
Nimeni, nimeni sa nu vada.
Lumanarile se sting
Rusinate de iubire,
Numai luna, pe obrazu-ti stang
Lasa semne de uimire.
Trupul tau se incalzeste,
Strans legat de trupul meu,
Flacara iubirii creste,
Chiar de-afara-i frig mereu.
Dimineata sa ne prinda
Nedormiti, inrourati,
Zorile sa ne sarute
Pe obrajii-nflacarati...