Si te plang...

Nu ma satur sa te privesc
Trista, ingandurata, plina de enigme,
As vrea sa pot sa iti zambesc,
Dar privirea-ti nu-mi permite.

Amintire sau vis,
Orice ar fi, as vrea sa stiu,
Imi sta sufletul in asteptari deschis,
Caci doar cu tine el se simte viu.

O privire, un gest, un orice...
Dar nimic, si ma-nchid ca un astru-n eclipsa,
Ca un gol ce se vede pe cer,
Ca o lacrima-n gand, ca o lipsa...

Si te plang printr-un ochi de lumina,
Printr-o nisa a pieptului meu,
Privirea mea de tine mi-e plina,
Dar sufletu-mi gol, sta plangand mai mereu.