Entorsă de suflet

Entorsă de suflet...
Ciudat diagnostic
Îmi dă doctorul meu...
Entorsă cu urmă de gnostic
Şi durere din creştet în...perineu.
În prescripţie scrie clar:
Infuzie de praf cinic
Şi mult, mult plâns amar...
Îmi miroase tratamentul a acrilic
Şi tare mă îngreţoşează...dar
Nu am de ales! Nu vreau s-aleg altceva!
Când m-ai împins
De pe prăpastia plecărilor secrete,
Mi-am regăsit sufletul încins
De-o febră groaznică şi sete.
Şi m-am răstignit pe o saltea,
O vreme, două şi-alte zeci,
Sperând ca sufletul să-mi stea,
Să-ţi simt din nou buzele reci...
Dar, prea evident, că n-am scăpare,
Şi m-am retras la doctorul uitării,
Sperând să-mi facă internare,
Şi tratament cu-adâncul mării...
"Entorsă de suflet" zice el,
"Şi-i grav, nu-i joacă!
Ai să te faci bine doar cu gel
De <<Înţelege că nu vrea să se întoarcă!>>"