Legăminte nu mai sunt,
Semne de potop pe listă,
Nopţile, le-afundă crunt...
De pe verdele-mpăcării,
De unde te-am cules în vară,
Din leagănul redeşteptării,
Şi nesfârşitul dor de seară,
Mi-ai căzut din braţ de noapte,
În tresăriri necontenite,
Şi te-ai pierdut în lacrimi, poate,
În zori să fie auzite...
Dar dragostea nu-i doar un plan de mâine,
Ori vre-un munte de urcat, înalt,
E şi potop de lacrimi pentru bine
Şi curcubee desenate pe asfalt.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu