joi, 8 ianuarie 2009 | By: Andrew

De ce nu scrii...

Asa se intreba si el odat':
"De ce condeiul iar m-i se opreste?"
Si raspuns eu inca nu as fi aflat
Daca acum, dupa mult timp n-as fi ravnit 
  A scrie nebuneste...

Si nu poti a te opri din scris
Pentru ca nu mai ai subiect a scrie,
Caci inca poti vorbi despre real sau vis,
Despre iubire, gelozie, ura sau furie.

Ori te opresti din a vorbi in vers
Pentru ca vorbele nu vor a mai forma o rima?
O nu! Caci vers cu vers citind invers
E viata ta intre-a fi trup ceresc sau iar tarana...

Si-atunci de ce condeiul ti-e uscat?
De ce tu ganduri nu mai asterni pe foaie?
De ce ramane randul alb, curat?
Unde zboara gandul tau in prag de seara, unde oare?

Oh...stiu si tare-as vrea sa nu
Vad, nu mai scrii caci nu mai simti iar roua
Nepasator acum in fata tuturor, asa esti tu
Din ce ai fost, stiu nu mai simti decat ca esti
  Un trandafir de mana a doua!

1 comentarii:

Anonim spunea...

Imi place aceasta poezie foarte tare
Ti-am zis ca ai talent, si nu doar eu
Ti s-a mai zis, asa ca oare
Vei fi atent la ceea ce ti-au spus altii si eu?

Sa scrii in continuare
Ca ai destul talent
Prevad ca vei ajunge un poet mare
Daca iti vei folosi acest talent!

Trimiteți un comentariu