joi, 8 ianuarie 2009 | By: Andrew

Printre ganduri

Stii...te privesc uneori printre ganduri
Si citesc pe buzele tale
C-ai vrea sa te opresti, sa nu mai suferi
Sa dai tacerii, forme senzuale.

Dar cum ai putea, cand ma privesti
Si printre ganduri ochii mei iti spun
Ca nu te cred, ca nu-i asa cum povestesti
Si tot ce pot sa fac e sa te las acum.

Ma minti! Si amandoi stim asta
Nu-ti cer sa ne prefacem a fi sfinti  
Insa...te rog sa nu-ti mai intorci fata
Sa evitam durerea pentru-ale noastre minti...

Nu vreau sa inteleg nimic, desi stau si ascult
Ce-mi spui acum e o-ncercare, inca una de-a ierta.
Ce ai facut! cat m-a durut, doar tu stii cat de mult
Dar...eu sa nu te iert? Cum as putea?

Te iert! si uitarii te voi da
Caci lumea mea de intuneric plina
Tu n-ai incercat a lumina
Ci-ai demonstrat ca n-ai tendinte de divina!

1 comentarii:

Anonim spunea...

Minciuna doare cel mai tare
Adevarul gol-golut mai bine-l spui
Chiar daca e urat si crezi ca doare
E mai bine decat a afla ca nu-i asa cum spui.

Totusi tu ai iertat-o
O data, de doua, de trei ori
Tu totusi ai vazut soarele din nori
Dar ea furtuna, iarasi, a starnit-o.

Trimiteți un comentariu