joi, 8 ianuarie 2009 | By: Andrew

Rugaminte...

As vrea sa stiu de ce m-alungi si te intorci spre zare
Ce am facut, de ce nu mai sunt bun?
De ce-mi raman acum doar lacrime amare
Si-un dor in suflet, sa iti spun:"Intoarce-te din drum!"

Ce importanta ai da mirosului de floare
Cand ea-i presata intr-un caiet cu amintiri?
Dar vreau sa stii ca una din petale
Sunt eu, strivit in al durerii chin...
  Si mirosind mai tare!

Un chin ce frange oricare celula
A mintii mele obosite de-atatea rugaminti
Sa mai ramai, sa-mi fii cununa
Cand voi urca pe culmea celor neinfranti.

Si din ale tale maini as vrea s-aud 
Din nou acorduri de pian...
Sa fim din nou o inima si-un gand
Una mereu, un veac, o luna si un an!

2 comentarii:

Alexandra spunea...

hmmmm....ce pot sa zic eu mey Andrei,la versuri stii ca nu ma pricep....oricat mi-as dori;))nu-mi ramane decat sa te felicit,am stiut mereu ca esti un suflet tare sensibil...si sa iti doresc din toata inima sa ajungi departe...pentru ca meriti :)Ma repet....tot respectul meu pt cel/cea/cei care au contribuit la convingerea ta de a publica aceste minunatii...never say never....poate o sa fie aceeasi situatie ca a lui Creanga si Eminescu:> Ink o data...prietenia spune multe;)Multa bafta dear Andrew,I'm proud of you >:D<
keep it this way :)>-

Bogdan spunea...

Prea multa tristete vad eu in viata ta
Cred ca ar trebui sa schimbi ceva
Sa incerci sa uiti suferintele de pana acum
Sa te gandesti la ce-ti va iesi in drum.

Viata iti rezerva multe surprize
Care, in continuare, intrista
Dar trebuie sa vezi si ale vietii "brize"
Care, foarte mult, te pot bucura.

Trimiteți un comentariu