vineri, 9 ianuarie 2009 | By: Andrew

Un fulg nebun...

Un fulg nebun
Porni la drum
Cazand din nori,
Cazand spre noi...
Vene grabit,
Credea iubit
Ca fi-va 
Aici jos;
Era frumos
Era voios,
Dar nu stia ce il asteapta...
Cadea usor,
Cadea din nor
Printre alti fulgi
Exact ca el.
Era de fel
Mai albicios
Si mai fricos, 
Prietenos
Dar bucuros
Ca vine pe pamant...
Ajunge in final
Dar cade pe-un banal
Nasuc de baietel.
Si sta nitel
Dar se topea,
Vazandu-se curgand,
Aluneca 
Si se pierdea,
Dar fericit zambind
Fulgul era, 
Caci cunoscuse lumea ta
O lume calda de iubire!

2 comentarii:

Bogdan spunea...

Desi se pare ca e
Aici ceva schimbat
Tot iubire e
In ceea ce ai editat.

Mai exista si altceva
In lumea asta mare
Vezi ca mai e ceva
Inafara de iubire.

Ma cert cu impacarea spunea...

Ce altceva ar putea fi?
Cand totul e iubire
Si iubirea insasi e un tot.
Ce altceva din ceruri ar putea veni?
Cand nebunul fulg de nea vine grabit
Si fericit,
Cu speranta ca inloc de gheata
Va gasi dulceata...

Iar nasucul ce-l topea
Fusese odata...
Sarutat de mii de ori
De-o frumoasa fata.

Ce altceva sa fie...?

Trimiteți un comentariu