sâmbătă, 14 februarie 2009 | By: Andrew

Vedere de departe

Pe a postei usa larga
Intra'ntr-o zi un batranel
Cu pas marunt,si fara vlaga
Mergand incet ca vai de el.

Cu mana-i tremuranda,
Cu ochii blanzi ,incetosati
Alege dintr'un raft o felicitare scumpa
Cu niscaiva pomi inalti si colorati...

Apoi se'ntoarce catre'un oarecare
Si'ntreaba bland:"M-ajuti te rog?
Scrie'mi aici adresa mare,
Caci eu nu vad si nu mai pot...

Apoi mai jos sa'mi scrii de vrei:
"Te iubesc tata si sunt nerabdator
Ca sa te vad, acasa sa ma iei
Si sa ma strangi in brate, parinte iubitor!"

Mirat, tanarul oarecare'ntreaba:
-Batrane, traieste oare tatal tau?
Sau...cui ii scrii si cui spui "tata"?
Caci nu'nteleg ce vrei a spune, zau!

Atunci batranul lacrimand
Apleca privirea,
Uitandu'se lung in pamant,
Isi explica gandirea...

Si imediat un oarecare
A inteles ca pe pamant
Orice batran, de'i singur moare
In inima cu'n dor, un singur gand

Ca cineva sa-si aminteasca
De el, de chinul lui si de nevoi
Si sa nu se garboveasca
Far' a vedea pe cei ce a crescut,pe voi...

Iara batranul ce'n posta lacrima
An de an scria vederi...
Sa vada lumea ca la poarta sa
Prin ele'i fiul sau din departari.

1 comentarii:

Bogdan spunea...

Acel batran uitat in poarta
Era singur-singurel
Se gandea la ce a fost o data
La ce in lume a lasat el.

Cu totii vom fi batrani
Dar sa nu fim singuri ca el
Daca vrem sa fim mai buni
Poate nu vom fi ca el la fel.

Trimiteți un comentariu