duminică, 1 februarie 2009 | By: Andrew

Somn...

Luna bate vag prin geamuri de pe bolti...
E tarziu, atat de tarziu incat si cel mai insetat tantar doarme
pe undeva ascuns prin nus ce colt.

Aud cum bate secundarul...
E'atat de liniste ca i-as putea auzi din departari 
oricarui caine latratul.

Respir atat de greu...
De parca as fi foarte batran, iar vremurile ar apasa 
pe pieptul meu.

Imi aud inima, inca se zbate...
Chiar daca gandesc de multe ori c'o face in zadar, ca vreau sau nu,
Ea'n vene sange'mparte.

Oare s-adorm din nou visand?
sau sa raman asa privind nimic, in linistea noptii, doar eu
cu al meu gand?

Si la ce m'as putea gandi?
De ce as face'o? N'ar fi mai bine sa las grija gandirii 
pentru zi?

Mi's ochii grei, adorm...
Dac'ar simti oricine moartea in venirea sa asa...cum cade
intr-un somn...
Si nu mai vine...
De ce ma gandesc la moarte?
E ora 3 tarziu in noapte! Oare chiar mi-e atat de somn?
Adorm...adorm...

1 comentarii:

Anonim spunea...

Adormi...adormi...
De-acum creierul iti arde
Visuri...visuri...
Lasa gandurile pentru o zi...departe.

Daca ai insomnii
Ia niste doctorii
Incearca sa te odihnesti
La nimic sa nu te mai gandesti.

Trimiteți un comentariu