Nopti de ceara

Nopti de ceara,
Luminile tac
Si durerea amara
A uitat de mult
Cum visele se sparg
In amurg.

Ochi atintiti
Spre liniste,
Spre aripi de sfinti
Care bat asa suav
Incat timpul se-opreste
Concav...

Cuvintele mor,
Nu poart-adevar,
Spre ceruri in zbor,
Fi-vor si judecate
Purtand cate un numar,
In bezna aruncate.

Ca in mormant
Stai, sufletul meu,
Intr-un piept de pamant,
Legat cu lanturi de aici,
Fara soare, Prometeu,
Fara ochi ca sa plangi.

Pe lumina durere,
Nopti ca de ceara,
Toate visele mele
Au plecat ne-mplinite,
Lasand dogorind ca in vara
Trupu-mi de crengi putrezite.