Un zambet se deseneaza pe fata ta
Ca un curcubeu pe cer dupa furtuna;
Mersul tau isi creaza singur muzica
Si se avanta in vals daca te tin de mana.
Cand plangi, potop de perle se aseaza
Pe pieptul meu uscat, pustiu,
Si mana ta, secunde deseneaza...
De ce si cum, eu singur stiu.
Pe fruntea ta cresc flori de cer
Si buzele ti-s muguri de iubire,
La umbra ta ramas-am veri
Ferit de arsita si plin de tine.
Cand frunzele se vor asterne
Sub stratul alb de bucurii,
Iubirile ce le-am crezut eterne
Ne vor zambi in vesnicii.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu