Prima zapada

Prima zapada, primul gand de bine...
In reflexiile pline
De zambet si-amintiri
Se regaseste cel ce tine
Tristetea in priviri.

In primii fulgi spera odata
Sa regaseasca sparta,
Imaginea inimii sale,
Dar singura, uitata,
Ea s-a pierdut, legata-n in zale...

In stelele tarzii, de gheata,
Insiruite ca pe ata,
Spera sa intregeasca
Durerea neuitarii
Dorintelor ce au uitat sa se-mplineasca.

Prima zapada, ultimul gand,
Ultima coarda atinsa
In ultima ora, in ultimul cant...
Din suflet desprinsa
Cazuta-n pamant
Si-ngropata alaturi de tine;
Acela ce tine
Tristetea-n priviri,
A uitat sa mai spere
Si pierdut intre sfere
De trecut si prezent,
Paseste in lacrimi
Zambind inocent...