Încă unul...

Am să te găsesc vreodată?
Toţi te caută şi toţi te cer...
Eu, cu astă inimă pătată,
Rămân în beznă şi disper.
Visez în agonia zâmbetului mască,
La aripile tale de lumină,
Mâna ta, e mana mea cerească...
Visarea mi-e deplină.
Ştiu cum să zbor cu tine,
Ştiu să iubesc în nori un înger,
Dar visul cât va ţine,
În beznă şi în ger?
Am să te găsesc vreodată?
Uimit...mă-ntorc din cer în cer
La înegrii îngeri care pier...
Dar calea nu mi-e draptă
Şi n-am scăpat de plângeri
Cum toţi cei buni se-aşteaptă...
În valea de tăceri,
Eu încă stăpânesc,
Şi singurele mângăieri,
Sunt cruntele-ndoieli
Care mă ţintuiesc
Pe eul meu de ceară.
N-am să te găsesc, nu pot să te aud,
Mi-e calea prea amară,
Obrazul mult prea ud...