
E frig din tine afară
Şi norii se strâng,
Iar ploi mă-nconjoară
Din codru în crâng...
E beznă-n privirea
Ce nu te iubeşte,
Îndurându-ţi mâhnirea
Ce pururea creşte;
E aspră cărarea
Fără pasul pereche,
Şi neagră e zarea
Fără lună de veghe,
Trist e urcuşul
În stânci de durere,
Unde-şi are culcuşul
Dorinţa de a te cere...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu