
Adună-mă din lanuri,
Împrăştiat ca vântul printre spice,
Ascuns la margine de maluri
Când râurile vor s-abdice.
Adună-mă din flori,
Dacă nu m-or fi cules albinele în stup,
Să fiu mai dulce ca în zori,
Să curg, să nu mă rup.
Adună-mă din străzi
Pustii în toropeli şi pline-n beznă,
Legat hoinar de gărzi,
Rănit alergător la gleznă.
Adună-mă-n nimic
Prefă-mă mai apoi să fiu ceva,
Răstoarnă-mă din plic
Apoi, spre a mă-mprăştia.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu