Ultima pagină

Stau la umbra mea,
Când timpul se opreşte-n timp,
Arunc ceasul în albii
De râu cu loess în vârf de camp.

Aştept sfârşitul aşteptării
Pe-un secundar cu pânză de insectă,
Lăsat în mijlocul uitării
De-o teorie terestră prea infectă.

Ochii lor mă judecă zâmbind,
Eu îmi scurtez privirea transpirată,
Să-mi judece proştii citind
Istoria nescrisă dar reeditată.

De-aş fi pe-o pagină aleasă
M-aş imprima pe ultima hârtie,
Să fiu ideea ce conclude
Lumeasca mea nimicnicie.