Despre moarte

Moartea nu-i de-o clipă,
Nu e deajuns un ceas să mori,
Moartea e-un trai în pripă
Din zori şi până-n zori...

Nu mori într-o secundă,
Clipit de ceas pe-o ultimă suflare,
Ci viaţa-ntreagă se confundă
C-un mers de neoprit către-a uitarii mare.

O viaţă-ţi trebuie să mori,
Ori scurtă, ori cu răstimp de ani,
Şi timpul parcă-ţi dă fiori
Când vezi că nu-l poţi cumpăra cu bani.

Aşa că vezi s-alegi o cale,
Ca moartea s-o petereci înţelepţeşte,
Să pleci în timp, dar cu urale,
Nu aruncat în hăuri, duşmăneşte.

Caută un cânt de slavă,
Petru-a ta lungă moarte pe pământ,
Să fii încredinţat fără zăbavă
Că te întorci la viaţa din Cuvânt.

"Odată doar trăieşti, nu ai aflat?",
Aşa auzi un cârd de glas necontenit,
Mai bine zi, o dată mori, dar mori asigurat
Că vei trai din nou, fără sfârşit.