luni, 12 august 2013 | By: Andrew

Vis creol

Vis creol cu miresme dulci,
Apari în zorile de ceară,
Şi zâmbind, cu gândul îmi arunci
Pas cu pas, paşii pe scară...

Să urc spre tine încă adormit,
Să mă cuprinzi nebună,
Şi să te las uimit,
Văzând cum visele se-adună...

Toate grămadă în tine una,
Esenţa nopţilor cu geamăt,
Când singură se-adapă mâna
Din trupul tău cu freamăt...

Vis creol cu ude fruţi,
Te ţintuiesc un an, o clipă
Şi tu cu patos mă înfrunţi,
Fără să laşi măcar un ţipăt ca risipă.

1 comentarii:

Maria Calin spunea...

esența nopților cu vuiet
de sânge clocotind în vene
când mâna nu atinge mână
când țipătul e-năbușit în perne

Trimiteți un comentariu