marți, 12 noiembrie 2013 | By: Andrew

Crini

Am crini în suflet, înfloriţi,
Şi stau cu ei aşa de-o vreme,
Aştept să-mi spună ce-i iubiţi
De bine, dacă, vre-o unul nu se teme...

Respir adânc şi des oftez,
Gândul nu-şi mai are loc,
Din fire-mi cer să încetez,
Chiar dacă liniştea nu-i favorabil troc.

Şi-ndurerat mă-ntreb acum,
Dacă doar liniştea m-ar linişti;
N-ascult nimic, doar spun şi spun,
Crezând că pot şi fără a iubi...

1 comentarii:

Unknown spunea...

Tu liniște nu ți-o găsești
decât dacă...reînflorești.

Trimiteți un comentariu