Spre dimineață

E prea târziu sau prea devreme,

Iubiri să mai vânăm,

Când încercări ne lasă plini de semne,

Pe șine fără gări.

Când drumuri lungi n-au destinații,

Și nopți întregi n-au dimineți,

Nu mai contează ce zic alții,

Când neiubind înveți.

Și rostul lungilor tăceri,

Sădește vremi de înțeles,

Să cauți alteori să ceri,

Uitărilor vreun preț.