De 5 lei... iubire!

In casa lui Popoescu'i cearta iar,
Parintii lui nu se'nteleg,
Iar el, din nou cu mainile'n urechi
Sta suparat uitandu'se pe geam...

Tatal sau il vede
Si stiind de ce e suparat,
Ii da cinci lei si il trimite
La supermarketul din sat.

Dar el nemultumit se'opreste
Pe'o banca'n parc, lang'un copil,
Ce cu bunica lui tot sosoteste
Si'i vesel, zambitor si e hazliu...

Micutul spune bunicutei:
-De ma iubesti, da-mi zece lei!
-Iti dau, dar numai cinci, de vrei!
Caci n'am mai multi...poftim, ii iei?

-Atunci...prea bine!
Popescu aude, se ridica,
Si gandeste pentru sine
"Eu ma duc la nea' Mitica!"

Si ajuns la supermarket
Nea' Mitica il intreaba cu privirea:
-Cu ce te servesc mai Tache?
Esti barbat in toata firea!

Baietelul ii da banii
Si fiind timid din fire,
Spune'ncet lui nea Mitica:
-Dati-mi de 5 lei...iubire!