duminică, 11 octombrie 2009 | By: Andrew

In mica...

In mica pata de lumina
De pe-o frunza inca uda,
Dimineti de roua plina
Are sufletu-mi de huma.

Se trezeste matinal,
Si deschide ochii mici
Dintr-un vis de marinar,
Navigand printre pitici.

Se ridica spre lumina
Insa multe gaze rele
Tot mai vor ca sa il tina
Strans legat intre nuiele...

Se deschide, infloreste
Si cand soarele sa-l vada
Se inchide si roseste
Lasand pleoapele sa-i cada.

Spre amiezi se vede singur
Hoinarind printre tepusi,
Daca-l cauta vre-un picur,
Nu il va gasi acusi...

Caci el cauta de zor
Flori  de spini,
Cu care-n zbor
Sa se-nalte spre minuni...

Si apoi sa cada lin
In mica pata de lumina,
Sa adoarma spre divin,
El de huma, ea divina.

Din mica pata de lumina
Sufletu-mi de huma plin
Se dedica pe deplin
Violetei flori de spin...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu