Cine esti tu, cautator de cuvinte,
Tu, ce ma urmaresti mereu...
Si nu dai voie glasului sa-mi cante
Numele tau!?
Martora-mi e luna, ca intre-atatea fețe noi,
E-o sansa intr-o mie de a te cunoaste,
Si tin in suflet multe ploi,
Departe de-al iubirilor renasteri.
Ce temeri iti opresc vorbirea,
Cand e-n subiect numele tau?
Oricum in zambet imi ascund mahnirea,
N-ai sa-l alungi de-i bine sau de-i rau.
Astept sa-mi spui de ce ma urmaresti.
Astept ca glasul din priviri,
Sa imi sopteasca cine esti,
Sfarsind misterul astei impliniri...
Postări
1 comentarii:
Nu mai intreba cine sunt
Atata iti pot spune:
Sunt o faptura venita pe Pamant,
Iar tu o mare minune.
De vrei sa ma cunosti de-aproape,
Va trebui s-astepti un secol...sau o noapte.
Te-am vazut de mult mergand atat de singur si strain,
As fi vrut ,dar nu am indraznit sa vin
As fi vrut sa te intreb cine esti si ce ai,
Dar gandul te fremata si pe=oricine alungai
Mister sunt eu si sufletul din mine
Vor trece doar secunde pana te voi tine,
De vorba sau de brat,sa-ti spun minciuni sau adevaruri,
Dar asta peste ani, peste mii de decoruri.
Am sa iti fac un semn cu mana,sau "cu bine"
Dar ce-i un semn atat de mic in intreaga lume?
Trimiteți un comentariu