Pe o frunză

Să pot fi în stare, acum
Să văd cum gândurile mele
În linişte, se-nalţă din scrum,
Din aburul inexistenţei grele;
E minunat...

Unde eşti, dorită muză,
Acum, să te cuprind şi să-ţi şoptesc,
Să ne iubim uitaţi pe-o frunză,
Scăldaţi în rouă şi în nefiresc!?

Pe gâtul tău să las furnici
Să care zeci de greutăţi,
Stomacul tău, cu fluturi mici
Să-l umplu şi să nu regreţi.

Cu talpa ta să mă mângăi
Pe genunchiu-mi cioturos,
De tine să mă legi şi să rămâi
În tine să-mi găseşti un rost

Să pot fi în stare, acum
Să văd cum gândurile mele
În linişte, se-nalţă din scrum,
E un impuls mult fără vrere,
Din vina ta...