
Pe un colţ de importanţă
Trei fecioare aşteptând,
Ţin în suflete speranţă
Că vine Făt Frumos zburând.
Vântul le şopteşte blând,
Soarele îşi pierde ora,
Frumuseţi pe-un colţ de gând,
Întrupează aurora...
Călătoarele minuni
Se apleacă ruşinate,
Lângă cele trei cununi
De miere sfântă şi de lapte,
Văi întregi cu ape dulci,
Munţi în a lor fălnicie,
Stau roşiţi ca nişte prunci...
Trei fecioare...lumea ştie.
Ultimele trei lumini
Ce-ar umbri un soare-n mai,
Trandafirii fără spini,
Drumurile către rai.
Trei fecioare surâzând
Îşi aşteaptă miri pereche,
Trei fecioare aşteptând,
E povestea cea mai veche...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu