La capăt de eczemă

Azi s-au rupt perdelele,
S-au despicat arbuştii din grădină,
Şi din toate nuielele,
N-a mai rămas una, măcar, pentru vină.

Azi s-a crăpat bolta
Din care am crezut că-mi vii
Şi s-au pecetluit ferestrele,
Lăsându-mă plâns, aşa cum nu mă ştii...

Azi s-au desfăcut gurile
Şi au rostit îndreptăţirea,
Pe pajişti pline cu cenuşă,
Azi s-a crăpat pentru noi simţirea.