Cine se îmbărbătează,
Să-ţi închidă buza, părul
Să-l mângâie când eşti trează
Şi să pună pace-n lada
Cu ceasornicu-ţi nebun?
Ori de câte ori te-adun,
Să te am cu toată, strânsă
Pe o ramură de suflet,
Nu-mi stai decât piază plânsă,
Şi mă vezi pierdut pamflet...
Mai degrabă în lumina
Mult mai lungă decât somnul,
M-aş aşterne, decât vina
Să o port din nou, şi omul
Din fiinţa-mi să îmi plece,
Şi în urmă pustiirea
S-o prefaci pe toată-n rece...
Cine ştie adevărul?
Ne-alintăm electoral,
Ca şi cum ne-am fi pedeapsă
Şi opuşi diametral,
Ne împungem palma-n coapsă,
Hotărât că undeva
Adevărul stă şi râde,
Căci în cearta mea şi-a ta,
Răutatea ne e gâde...
Iar iubirea... se pierdea.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu