Sum quod Eris

Aș da adultele iubiri,

Pe una doar, din tinerețe,

Să pot din nou doar din priviri,

Iubi și dincolo de fețe.

Aș da toți anii de acum,

Pe unul doar, de începuturi,

Când dragostea ținea în pumn,

Adolescentinele săruturi.

Și când nevoile, nu ca acum,

Erau și mici, nerelevante,

Atâta cât țineam pe drum,

În mână doruri necasante.

Atunci, când tot ce ne era

Distanța numai să ne lege,

Iubirea pe atunci, cerea

Ce nimeni azi nu înțelege.

Când revederile erau senine,

Și mult lipsite de pretext,

Iubeam nerabdator de azi pe mâine,

Și fără trucuri sau context.

Acum când scopurile-ascunse,

Acoperă frustrări și vicii,

Mi-s dorurile de atunci străpunse,

Standardizând capricii.

Atunci mai sincer de atât,

Iubiri nu mai găseai,

Acum parcă îmi stau în gât,

Nemestecat, uscat bonsai.

Aș da iubirile de-acum,

Pe toate, doar să mă întorc în parcuri,

Ferit de sticle, bas și fum,

În ale alintării paturi;

Și n-aș mai căuta plăcere,

În dame ieftine și frânte,

De-aș strânge-n piept doar o avere,

O dragoste ca înante...